Si mai presus de orice…follow your dreams!

Obişnuiesc să spun despre copilul meu că vreau să fie fată. Taur. Sau băiat. Balanţă sau Scorpion 🙂 Asta vine dintr-o pasiune avută acum ceva timp. Se numea astrologie:)

Stau acum şi mă întreb de ce nu îmi doresc un copil Săgetator? Am şi răspunsul: pentru ca ar fi prea plin de viaţă, pentru că ar vrea să cutreiere peşteri, munţi, ţări. Pentru ca ar avea ţeluri înalte şi ar vrea să le atingă. Pentru că n-aş avea încredere că în urma neatingerii lor copilul meu o să fie bine şi va vedea partea bună a lucrurilor. Pentru că îşi va dori, mai mult ca orice zodie să se dea singur cu capul de toate pragurile şi nu va înţelege cand îi voi spune EU, mama lui, că NU E BINE AŞA!

Pentru că nu va rămâne lângă mine, pentru că va pleca la sute de km sau mii. Poate zeci de mii sau pe alte planete pentru a vedea singur despre ce e vorba. Nu se va mulţumi cu sfaturi. Va dori să înveţe din experienţele lui.

Il vor interesa sporturile extreme şi moment de moment mă voi întreba dacă e bine. Şi…şi mă văd o mamă prea grijulie. Nu ştiu dacă îi voi putea face faţă. Va fuma, va bea, va trai! 🙂

Şi eu am fost la Sibiu. Un oraş în care am fost cea mai fericita 🙂 Lumea încă mai întreabă

Şi, pe cine cunoşteai acolo?

Trebuia să cunosc??? Nu, am fost fără să cunosc!

Şi, la cine ai stat dacă nu cunoşti pe nimeni?

Trebuie să cunosc? Am găsit chirie pe site-urile specializate în aşa ceva.

Serios? Şi ai avut încredere?

Da, am avut!

Senzaţia mea era că oricine ar face un lucru asemănător dacă ăsta le-ar fi visul. Visul meu s-a numit Sibiu şi l-am îndeplinit. Apoi, uşor uşor am descoperit că nicio persoană dintre cele pe care le cunosc nu au „curajul” ăsta. Am descoperit că toţi mă felicită pentru că mi-am urmat visul. Serios? Nu mi se pare complicat…

Aşa am fost eu dintotdeauna. Mi-am dorit ceva…am îndeplinit acel lucru. Pentru unele am făcut sacrificii care nu meritau chiar atât de mult. Dar au fost vise. Devenite realitate. Am făcut sacrificii pentru a cunoaşte oameni. Care am crezut că-s buni şi s-a dovedit … că-s buni. 🙂 Ăsta e unul dintre plusurile Săgetătorilor. Văd întotdeauna partea plină a paharului:)

La sfârşitul anului trecut m-am trezit că sunt îndrăgostită de cineva care avea o relaţie. Că e ziua de 3 noiembrie (care din motive importante o numesc ZIUA IN CARE TREBUIE SĂ MĂ BUCUR DE VIAŢĂ) şi că peste 30 şi ceva de zile voi împlini un sfert de secol. Aşa că am decis să trăiesc intens. Să beau (ok, un sfert de sticla de bere nu mai mult), să fumez (o jumătate de ţigară), să cunosc oamenii pe care îmi doresc să îi cunosc în ciuda atenţionării că … NU E BINE! Şi am făcut-o! Exact în acea zi!

vis

Zilele trecute am fost la un interviu. A ştiut o singură persoană. Cea care m-a anunţat de respectivul job. Era ceva total paralel cu mine. La un moment dat am evitat să merg. Pentru că nu aveam nici cea mai mică informaţie în domeniu, pentru că persoanele cu studii în domeniu au un avantaj şi pentru că e absolut obligatoriu să ai carnet de conducere. 

In loc să urc în autobuzul de Bucureşti am urcat în cel de Târgovişte iar în momentul în care intram pe uşa facultăţii, Alex m-a sunat să fie sigur că voi merge la interviu. I-am spus ca nu. M-am dus! N-am avut deloc emoţii. Mă întreb de ce. Că-s foarte emotivă. 

Doamnelor de acolo le-a plăcut CV-ul meu 😉 dar şi-au dat seama că alt domeniu reprezintă marea mea dragoste. Le-am spus că nu. Că-s o persoană care se adaptează repede, învaţă repede şi că până la urmă poate ajunge să îmi placă…ORICE DOMENIU! Am părut credibilă. Şi eu cred cu tărie în ceea ce am zis.

Apoi mi-au zis că odată ce intru în acel domeniu, în care lucrau şi dumnealor nu mă pot întoarce la … marea mea dragoste. BA POT! mi-am zis în gând. ŞI NICI MĂCAR NU E MAREA MEA DRAGOSTE. E UN HOBBY! am zis în continuare în gând. 

Şi de atunci mă tot gândesc. Care e marea mea dragoste? Ce vreau să mă fac acum, când sunt mare?

Intr-adevăr.

blog

Vreau să lucrez în domeniul în care se cer cât mai multe limbi străine cunoscute la nivel avansat – limbi pe care nu le ştiu.

Vreau să lucrez în domeniul în care se cer nişte programe pe care puţini le ştiu şi pe care nu le poţi învăţa pe bâjbâite doar apăsând la întâmplare pe butoane – şi nu are cine să mă înveţe.

Vreau să lucrez în domeniul în care se cer de la 2 ani în sus experienţă – o experienţă pe care nu o am nici măcar de 1 lună. 

Vreau să lucrez în domeniul în care trebuie să reprezinţi crema pentru a reuşi.

Vreau să lucrez în domeniul în care e obligatoriu să ai diferite atestate de la Ministerul de resort – atestate pe care nu le am.

DAR…MAI PRESUS DE ORICE E VISUL MEU! ŞI DACĂ PÂNĂ LA 26 DE ANI AM FOST CAPABILĂ DE MULTE LUCRURI PENTRU A-MI ÎNDEPLINI VISUL – ORICARE A FOST EL – SUNT CAPABILĂ ŞI SĂ ÎNVĂT: programe, limbi străine, orice.

E visul pe care-l am, e meseria care pentru mine reprezintă cea mai frumoasă meserie şi pe care, la un moment dat ştiu sigur că o voi avea. Pentru că ştiu că pot!!!

Sfatul meu pentru cititori indiferent de sex, vârstă şi pregătire? Urmaţi-vă visul oricât de dificil ar părea!! 

Cât despre copilul meu…într-adevăr îmi doresc să fie fată, să fie blondă cu ochi albaştrii, să o cheme Emma şi să se nască într-o zodie bună:) Mai presus de toate să fie sănătoasă şi să lupte cu toate forţele pentru a-şi îndeplini visele. La fel ca Săgetătoarea de mama a ei:) Orice altă variantă e însă la fel de ok:)

 blog1

 

Anunțuri

2 gânduri despre „Si mai presus de orice…follow your dreams!

  1. Stii bine ca nu-ti poti alege parintii si copiii si asta ca sa nu mai zicem de zodie, de gen sau de culoarea parului dar desigur cu totii visam si ne dorim ceva, ceva de la viitor, ceva de la viata…sau de la copii sau si mai bine zis copii la propiu si le vom dori tot ce e mai bun in lume, or sa insemne totul si pentru ei vom face totul. Vom incerca sa i invatam, sa le aratam un drum, sa-i indrumam, sa reuseasca in viata tot ce noi nu am putut, sa fie mult mai mult decat cat am fost noi, noi.noi. De parca ne am fi renascut si am avea o a doua sansa, dupa cum ai zis trebuie sa ti urmezi visele, si la fel si copilul tau sau viitorul mai bine zis…… asa ca lasa l sa fie sagetator sau „orice” ………Tre sa fii pregatit sa pierzi „totul” pentru a avea totul si zic „totul” pentru ca in realitate nu ai nimic, in afara de ce e in inima si in mintea ta, restul e trecator, ca si anii ca si viata, frica iti e cel mai mare dusman si asta de orice fel ar fi ea. Asa ca da…follow your dreams ..p.s. „Problema pe care o au oamenii nu este că ţintesc prea sus şi eşuează, ci că ţintesc prea jos şi reuşesc.”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s