Frumos oras

Voiam să scriu ieri un articol despre pasiunea mea pentru politică. Când am văzut cât de imens e am zis totuși că atâta lume e scârbită de politică încât nimeni nu mi-ar citi mie articolul respectiv. Ca un rezumat, scriam eu că intr-una din serile de iarnă, am întâlnit o rudă care îmi povestea că se mândrește cu familia în care s-a născut. Străbunic ce acum 100 de ani împărtășea idei politice, bunic care a murit pentru țara lui în al Do ilea Război Mondial, al bunic cu spirit Occidental.

Am povestit că nu am luat niciun ban pentru nimic cât timp am fost în campanii. Deplasările fiind plătite din banii mei – așa zice mama Dacă faci politică fă pe banii tăi.

Că am cunoscut oameni politici admirabili, că și în politică ai emoții. Că admir la politicieni fidelitatea și nu trecerea pe la PNL, PSD, PRM, PNTCD, PC, PMP și care au mai rămas.

Și apoi mi-am amintit. In ultimul timp am realizat că am o memorie din ce în ce mai proastă. Dar lucrurile memorate în trecut sunt încă ACOLO. Toți oamenii se nasc liberi și egali în drepturi – SERIOS? Asta spunea John Stuart Mill în Despre Libertate. Trebuie să spun că am fost surprinsă că mi-am amintit asta. Citisem eseul respectiv (sau ce era el) fiind bibliografie la prima facultate.

Aaa și neapărat că, într-o zi am fost întrebată dacă m-aș înscrie într-un anumit partid, în sectorul în care întotdeauna sunt concentrate toate forțele. In sectorul cel mai bogat (așa știam la un moment dat că e), în sectorul în care partidul era puternic. Să-mi iau liber de la muncă și să merg să mă înscriu!!! mi-am zis în primă instanță. Da, chiar am crezut că aia trebuie să fac. Incă mai cred și îmi pare rău că o să mă mut din oraș – chiar era o șansă pentru mine înscrierea: șansă de a ajuta, a cunoaște…

Dar să revin și la partea proastă. Sau…mai puțin bună. M-am gândit zilele astea o grămadă la profa mea de la Geografie – cea de Geografie Umană. Cu populație, regionalizare, geografie economică. Mă așezam de fiecare dată aproape de dumneaei și îi sorbeam cuvintele. Am admirat-o mult 🙂 In general îmi admir profesorii. Povestea la un moment dat de orașele de AZI. Despre numărul mare de orașe apărute în anii 60. Orașe în care, ca locuitor la bloc, ajungi să cobori în curte la toaletă pentru că în apartament nu ai toaletă. Oarecum înțelegeam că e posibil să fie cazuri de-astea. Chiar dacă mi se păreau cam trase de păr.

O soluție, ne spunea dumneaei era să se treacă din nou la rural. Să se acceseze fonduri pentru zona rurală și să se dezvolte. Nu știu dacă este posibil. Și nu știu dacă oamenii sunt pregătiți și se pricep să acceseze fondurile alea. Mă uitam uneori la orașul meu. E un domn care mi-ar părea rău dacă ar citi și ar crede că am ceva personal cu dumnealui, mi-ar părea rău dacă ar crede că nu îi înțeleg munca. E un om minunat, pe care îl salut cu plăcere mereu, care îmi e drag. Pur și simplu dacă scriu ceva aici, scriu pentru că asta cred, asta aflu din discuțiile cu tinerii de vârsta mea și sper ca în continuare să ne facă amândurora plăcere să ne revedem pe stradă, domnule.

Venisem odată de la Sibiu. Mă întâlnesc cu verișoara mea care de 10 ani stă în București. Nu îi place capitala – nu știu cum am atracție către oameni care se plâng de capitală. Cum de toți visează la Transilvania și cum pe toți îi atrage Sibiul. Când îi auzi  – asta auzi: prea cald, prea obositor, prea mare nebunie, prea aglomerat, prea multă nesimțire. Impărtășeam atunci păreri cu verișoara mea: Se saturase de orașul în care stă. Mai Anuța, sincer îți zic, parcă pe vremea când eram la liceu orașul era animat, mai frumos. Acum, vin acasă și pe zi ce trece arată mai rău. Zici că-i bombardat! Sincer, nu-mi dau seama dacă avea dreptate. E posibil să fie și termenul de comparație cu Bucureștiul. Habar n-am.

Saptămâna trecută am mers acasă. La o discuție cu diverse cunoștinte se împart păreri. Și cu clădirea aia de la Steaua nu se face nimic. Și clădirea Poștei la fel.

Ambele clădiri se află care prin zona de mijloc a orașului. Una vis-a-vis de Primărie, una puțin mai sus. Da, eu înțeleg perfect ce spunea respectiva persoană. Clădirea fabricii, care, în vremurile bune era numită Dallas arată oribil. Iar sus – pe clădire, din beculețe (că doar era fabrică de becuri) scrie frumos: La Mulți Ani 2006! (măcar bine că nu se mai aprind becurile). Doar că…ok să se facă ceva cu ele. CEVA CE? Cine vine la noi în oraș să închirieze o clădire? Ce afacere poate să fie rentabilă în orașul nostru? Ce magazin, ce mall, ce birouri să existe într-o clădire cu 6 etaje (sau câte o avea) în care trebuiesc băgați mult prea mulți bani?

Da, și eu mi-aș dori o afacere în oraș. Ce afacere? Magazin? Bar? Librărie? Cu ce bani să cumpere oamenii?

Clădirea Poștei – încă arată bine. Dar și acolo. Cine și de ce să se mute? Cine să o repare? Cu ce bani?

Căminul de nefamiliști – mă gândesc că denumirea e una urâtă. Nu știu dacă asemenea locuri au același nume peste tot sau numai la noi. In fine. Sunt oameni extrem de săraci. Majoritatea nu au loc de muncă – și n-au avut niciodată. Cunosc însă și un om care muncește și colo și colo și colo. Face toate treburile posibile doar să câștige un ban.

Aflu, din aceleași discuții de sâmbătă seară că locul ăla e focar de infecție. Că nu există uși, geamuri, curent, gaze. Nimic. Că iarna oamenii fac, iarna foc pe holuri și se încălzesc la el. Că la etajul 2 oamenii au porci și găini. SERIOS??

Apoi discuție despre Club. De nu știu câte ori în anii ăștia cât s-a lucrat la el am tot zis: Mamă, știi ce scria George? George e un om care mi-a fost extrem de drag. Și o vreme a lucrat la un ziar din județ. Amândoi eram studenți la Jurnalism și pe când el era student în anul II, în 2008 publicase un articol despre finalizarea reabilitărilor de la Clubul din oraș. La anul îl inauguram – zicea articolul. Și așa s-a trecut de anu s-a făcut peste 5 ani. Făt-Frumos creștea într-un an cât alții în 5. Deci 1=5

Felul în care arată recunosc e …jos pălăria. Curat, frumos, totul nou. Mai mare dragul să mergi acolo. Sau…aproape. In primul rând nu înțeleg ce se întâmplă exact acolo. Festivități de premiere, plus de vreo 2 ori am citit câte ceva despre tradiții de Halloween sau ceva de Crăciun petrecut – nu mai știu exact. Costul? Păi numai acoperișul (cred că de 10 ori a fost reparat greșit și iar dat jos și iar pus bine dar de fapt prost si tot așa) a costat 800.000 de euro – fiind realizat de ultima firmă care a câștigat licitația. Dar și cei dinainte tot cam atât au primit. – aud de la cineva de la masă.

Pe fiecare aud spunând că vor domne să vadă filme. Să nu mai meargă lumea nici la București, nici la Pitești, nici la Ploiești. Să stai aici, la noi în oraș și să vezi filme. Personal consider că Primăria a făcut astfel de calcul și a realizat că nu e o investiție rentabilă. Că o să iasă în pierdere.

Aflu apoi că a fost adus circul în oraș. Un spectacol de circ – sau așa ceva. Păi fiul meu – îndrăgostit de circ, dupa 10 minute mi-a zis Mami hai acasă că mi-e frig – zice persoana. Da, aici de acord cu ea. Investești milioane de euro în clădire și când aduci un spectacol în ea – o dată la 3 luni – spui că n-ai bani de căldură?

Că mi s-a pus mie pata pe orașul meu e urât da. Cu atât mai mult cu cât probabil lucrurile sunt mai frumoase decât le spun eu și din necunoștintă mă iau după vorbele din auzite.

Dar da, asta e soarta unora dintre orașele deveni orașe în anii 60. Și cel mai cunoscut exemplu este cel al orașului meu. Probabil noi oamenii am învățat că ridicarea la rang de oraș nu a fost făcută cu atenție și măcar rămâne învățătură de minte pentru cei care după 89 se hotărăsc să își ducă satele și comune la titlul de oraș. Da, cele de la jumătatea secolului trecut au o..scuză. DAR:

De vreo 6-7 ori am trecut prin el. In special vara trecută. Și o dată anul ăsta. O localitate – probabil nu oraș. O comună ceva. Frumoasă. Verde. Are case și probabil o suprafață mai mare decât orașul meu.

Anul ăsta aflu. Da, suprafață mai mare, număr de locuitori aproape dublu și oraș. Dar nu dintr-ăla de pe vremea lui Ceaușescu. Ci de-acum. De mai puțin de 10 ani.

DE CE NAIBA ORAȘUL ĂLA ARATĂ AȘA cum arată? De ce legătura dintre două orașe unul mic și altul mediu se face pe un drum ok și acceptabil ce are pe margini case arătând ok și imediat cum mergi pe o străduță spre zona de blocuri vezi așa ceva?

Parcul din oraș? Exact la intersecția clădirilor de mai jos este parcul. In aceeași zona cu cele 5 sau 6 containere de gunoi care îți întorc stomacul pe dos. Eh, dar asfaltul din parc minunat – ca în ultima poză. Turnat proaspăt – aproape că nu poți rezistă să nu ieși să te plimbi cu rolele sau bicicleta. 

stefanesti1
stefanesti2

 

 

stefanesti

 

Problema se mai pune acum și pe tema alegerii primarului. Eram în stația din orașul respectiv, tocmai văzusem partea de blocuri și mă întreb de la ce partid e oare primarul. Mda. Am avut o mică dezamăgire. Habar n-am dacă omul a avut mai multe mandate sau e la primul. Poate  a mai fost tot el de la același partid, sau tot el dar reprezentând un alt partid. Habar n-am.

Uneori asta e o problemă. Să te afli pe listele unui partid și imedit după alegerea ta să pice guvernul pe care cum necum îl susții și să vină ceilalți. S-a dus dracu tot să zic așa.

Și chiar cunosc cazuri. Oameni care au candidat din partea PSD că deh era PSD mare și tare. După juma de an a venit la putere PDL. Data următoare, la următoarea candidatură pentru primărie te duci și tu la PDL că nah, să fim cu puterea. Dupa 6 luni …a dracu întâmplare că pică PDL-ul. Vine la putere iar PSD-ul iar tu, ca primar…iar n-ai tras lozul câștigător.

Intrebarea e…DE CÂTE ORI A FOST LA PUTERE ÎN ROMÂNIA FDGR-UL? Și orice comentariu de genul NU SE COMPARA nu are rost. Ce anume nu se compară?

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s