Amsterdam? De vis!

Și iată că m-am întors și din Olanda! Cred că preferam să rămân acolo. Ziua să stau singură în casă sau să ies prin oraș iar seara să îmi facă persoana la care am stat, spagette cu carne 🙂

Am comparat Amsterdamul întotdeauna cu Londra și Roma. 2 orașe care nu mi-au plăcut. De fapt, cred că, foarte bine îl pot compara cu Rouenul. 

Intr-adevăr, am mers acolo pentru persoana care m-a invitat căci altfel nu era capitala Olandei un oraș pe care ardeam de nerabdare să-l văd. Și, cu toate că săptămâna dinaintea plecării am regretat puțin (mai mult) că voi pleca acolo, s-a dovedit o bună alegere. Am fost foarte fericită. Răsfățată. Am făcut ce am vrut. Cazarea a fost excelentă.

Mătușa mea a spus că am revenit fericită, îndrăgostită și că m-am îngrășat.:) Testul blugilor mi-a demonstrat însă că perechea pe care nici măcar nu puteam să o iau în întregime pe mine, nu numai că m-a încăput dar am putut să mă închid fără nicio greutate 🙂

Am făcut peste 1000 de poze. Ok, ba chiar mai bine. Mi-au fost făcute peste 1000 de poze. 

Am fost într-o localitate în care…în tren mirosea a „cremă de tort” (face mami o cremă foarte bună cu caca0). Când am coborât din tren mirosea la fel. Era ceva dubios. Da, de fapt era un oraș de…cacao. In Zaanstad. Și cu ocazia vizitării acestui oraș o să spun că nu mă mai gândesc, ca în copilărie, la Munchen ca la un oraș având case de turtă dulce si răuri de ciocolată. Zaanstad i-a luat locul 🙂

Spuneam într-o postare mai veche faptul că îmi doresc ca într-o seară rece să beau o ciocolată caldă într-o ANUMITĂ cafenea. N-am mers. Mi s-a spus că în weekend n-avem cum. Luni, era prea târziu (era în jur de ora 17. Cum să fie târziu??) și da, m-am supărat. Asta pentru ca apoi, în altă după amiază, fară să știu, mergând pe jos și apoi cu tramvaiul am văzut că scrie, în fața ochilor … numele cafenelei. Am zâmbit și am apucat să zic. Pe vremea asta știi ce ar merge? O ciocolată caldă! Seara nu exista nicio posibilitate să o beau dar ora 16.30 a fost acceptabilă. Nu de alta dar la 17-17.30 se închide localul. Și ca să nu uit. Am mâncat o prăjitură extraordinar de bună. Cafeneaua este a unor români din Brașov și se află la maxim 10 minute de casa Annei Frank.

Am mers și pe bicicletă. Urcată pe ea! Nu pedalând sau făcând vreun efort. M-am urcat în partea din spate cu picioarele pe-o parte. Hmmm nu era tocmai ok. Așa că am apelat la varianta un picior pe-o parte, celălalt pe partea cealaltă. Oamenii care mă vedeam cred că se-ntrebam ce naiba poziție e aia. Pe lângă faptul că alunecam spre spate, stăteam foarte încordată. Mă dureau spatele și burta îngrozitor. Apoi picioarele. Cu unul stăteam într-un mod ciudat (Fix ca un câine când face pipi) cu celălalt aiurea spre partea din față. Buun într-un final am înțeles și eu că nu călăre pe ea trebuia să stau ci pe o parte 🙂

Am văzut o grămadă de bulbi, semințe și arbuști de vânzare. Dacă aveți de gând să cumpărați și voi mare atenție. Găsiți deschis până la ora 17.

Am văzut în Amsterdam pisici. Numai de-alea grase.

Am mâncat clătite cu înghețată de vanilie și frișcă pe deasupra. Singura înghețată pe care o mănânc este cea de ciocolată și uneori cea de fructe de pădure (depinde de firmă)…ce dacă? N-am mâncat niciodată frișcă pentru că nu îmi place?? Ce dacă? Clătitele alea au fost minunate!

Am fost la Mc. Și da, am fost și la Rouen, Londra, Roma și prin aproape toate mallurile din București. Mc-ul respectiv mi-a amintit de cel din Rouen. Când îmi doream și eu ceva asemănător cu oamenii ăia care-s în Norvegia acum 🙂 Mă gândesc că multă vreme a trecut de-atunci. Ani buni. Și e prea târziu să mai am ceva asemănător.

Am întâlnit români. La intrarea în Pub. Ne-auzise vorbind și ne-a întrebat ce mai e acasă. Respectivul era din Berceni. Apoi am întâlnit români în tren. Și în metrou. Nu știu care ar trebui să fie posibilitatea să se urce la aceeași oră în care tu ești în metrou, un tip din orașul tau și în vagonul în care ești și tu. 🙂

Am mâncat pizza, paste de la Julia s nu știu ce și…paste făcute de gazdă. Cele mai bune paste care au fost gătite special pentru mine. Cred că aș putea să mănânc un an întreg așa ceva 🙂

Nu sunt sigură că în altă situație mi-ar fi plăcut orașul dar clar, persoanele de lângă tine te pot face să-ți placă sau să-ți displacă un loc. 

Pentru poze îi mulțumesc lui Vlad B. E un fotograf minunat. (Asta pe lângă brațe și studii și educația pe care o are și…toate celelalte 😛 ) 

amsPisica Amsterdameză

ams1

ams2

Poza mea preferată

ams3

ams4

Pentru că…Săgetator 🙂

ams5

amsterDDDDDDDDDDDDDDDam

ams6

ams22Pisicile 🙂

Dacă ți-a plăcut postarea, te invit să dai un like paginii mele

Anunțuri

2 gânduri despre „Amsterdam? De vis!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s